Stilurile de viata sunt modele conform carora oamenii aleg sa traiasca.
Ele sunt rezultatul unui cumul de forte economice, culturale si sociale care contribuie la dezvoltarea calitatilor indivizilorStilul de viata defineste individul privit ca un intreg, in interactiune cu mediul sau specific. Se poate spune ca stilul de viata poate reprezenta tiparul vietii individului ce se exprima prin interese, opinii, atitudini.
Stilul de viata este modalitatea prin care individul alege sa isi traiasca viata si acesta se formeaza in timp, odata cu dezvoltarea sa personala. De-a lungul vietii trecem prin mai multe stiluri de viata care se formeaza sau se adopta in functie de diferitele stadii ale vietii: copilarie, adolescenta, maturitate.
Stilurile de viata sunt intr-o continua schimbare pe parcursul vietii.
Nu se poate spune ca unui om ii este specific un anumit stil de viata permanent.
Acesta isi poate modifica felul in care alege sa isi traiasca viata conform anumitor factori ce au un grad dediversificare foarte ridicat.
. Componentele stilului de viaţă sunt:
- stilul de consum,
- stilul de alimentaţie
- stilul de lucru,
- stilul de recreere,
- stilul de distracţie,
- stilul de comunicare,
- stilul de relaţionare,- stilul de cunoaştere,
1. Consumul de substanţe
nicotina (fumatul activ, pasiv)
consum de alcool (depăşirea consumului ocazional)
medicamente, droguri (automedicaţia, autoinjectarea drogurilor)
2. Comportament alimentar
balanţă calorică (aport - necesitate)
balanţa dietei (proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale)
regularitatea meselor (3 mese/zi)
preferinţe culinare (carne albă vs. roşie, vegetale, fructe vs. dulciuri, condimente)
metode de preparare şi conservare (fierbere vs. prăjire, îngheţare vs. proaspete)
3. Activitate fizică
tip de mişcare aerobic (flexibilitate, vigoare)
frecvenţa (3-5/săptămână)
intensitate (60-90% din capacitatea cardiacă maximă)
durată (20-60 minute
4. Somn, relaxare
7-8 ore de somn zilnic
hobiuri
exerciţii de relaxare, meditaţie
echilibru muncă/recreaţie
Stilul de viaţă este un factor ce poate fi controlat, deci in procent mare rezulta că ne putem controla sănătatea. În timp ce ereditatea şi mediul joacă un rol deosebit în statutul sănătăţii noastre, alegerile pe care le facem în ceea ce priveşte stilul de viaţă ne afectează şi ne determină starea de sănătate într-o mai mare măsură.
Deşi nu toate componentele stilului de viaţă se situează sub controlul individului, toţi oamenii abordează tipuri de stiluri de viaţă care le afecetază în mod direct sănătatea şi bunăstarea
Modul de viata, face referire la felul in care isi desfasoara viata anumite grupuri sociale, ce atitudini si comportamente adopta acele grupuri sociale la un anumit moment dat. Modul de viaţă sănătos include: alimentaţia raţională, activitatea fizică, călirea organismului, respectarea regimului de odihnă, evitarea deprinderilor dăunătoare, controlul nivelului de stress, respectarea regulilor de igienă, comportamentul sexual protejat, consultul sistematic la medicul de familie etc.
Toate componentele modului de viaţă sunt importante pentru menţinerea stării de sănătate, de aceea trebuie acordată o atenţie deosebită implementării şi respectării masurilor de optimizare a modului de viaţăSchimbarea comportamentului
Prochaska şi Di Clemente, (1984) au descris etapele în care se pot situa persoanele in procesul schimbarii comportamentelor:
- initial, nu se ia in considerare schimbarea, deci este necesară conştientizarea comportamentului de risc;
- apoi, este necesară transmiterea de informaţii;
- urmeaza pregătirea pentru schimbare şi schimbarea propriu-zisă,
- menţinerea acţiunii pozitive.
Copiii învaţă comportamentele sănătoase (alimentatia sanatoasa, sportul) şi comportamentele de risc, nesănătoase (consumul de alcool, fumatul) de la membrii familiei, prieteni, persoane semnificative din jurul lor şi din mass-media (reclame TV, articole din reviste, panouri publicitare, emisiuni radio).
Atitudinea faţă de alcool se formează încă de la vârsta de 6-7 ani.
De la vârsta de 6 ani copiii înţeleg normele sociale legate de consumul de alcool şi fumat (a consuma alcool sau a fuma sunt "comportamente de adult"). De aceea, o bună prevenire a comportamentelor de risc trebuie să înceapă de timpuriu.In educatia copiilor se recomandă ca programele de educaţie pentru sănătate să integreze perspectiva copilului asupra sănătăţii şi să prezinte atât efectele comportamentelor de risc pe termen scurt şi pe termen lung, cât şi consecinţele sociale relevante pentru copil.
Studiile de psihologie a sănătăţiiii arată că este mai eficient ca prevenţia să se focalizeze pe consecinţele pe termen scurt ale unui comportament de risc şi mai puţin pe consecinţele pe termen lung.
Copiii şi adolescenţii sunt interesaţi în special de consecinţele unui comportament de risc asupra aspectului fizic (de exemplu, fumatul produce un miros urât al gurii şi
mâinilor şi îngălbenirea pielii) şi de relaţiile sociale care interferează cu fumatul, şi sunt mai puţin preocupaţi de faptul că pot dezvolta peste câţiva ani cancer pulmonar.
Ex. O campanie de prevenire a consumului de alcool care a avut un mare succes în Statele Unite în rândul adolescentelor a fost una în care o actriţă cunoscută şi admirată de adolescente a participat în campanie şi a promovat mesajul "Alcoolul îngraşă!".
Consumul alimentar
In ce priveste consumul alimentar, sunt importante:
− bazele pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase
− modelele de consum alimentar,
− atitudini si cunostine individuale,
− factorii care influenează alegerea in alimentatie,
− schimbările dietei - motive si bariere,
− rolul educaţiei în nutriţie,
− acţiuni de promovare a unei alimentaţii mai sănătoase: educaia publică directă, munca in asezăminte si comunităti, grupuri tintă.
Principalii factorii care determină nivelul şi structura consumului alimentar
constituie variabile economice care reflectă nivelul de bunăstare al populaţiei unei ţări, fiind condiţionate atât de politicile agro-alimentare cat şi de cadrul macroeconomic general.
Consumul de substanţe potenţial nocive pentru organism
O substanţă chimică potenţial toxică este un element chimic şi compuşii săi, în stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităţii şi orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau fără a-i schimba compoziţia; Registrului naţional al substanţelor/ amestecurilor chimice potenţial toxice
prezintă un sistem informaţional automatizat a bazei de date de importanţă naţională, incluzând informaţia despre proprietăţile toxice, fizico-chimice, activitatea biologică, transformarea în mediu, normative igienice şi ecologice la etapa producerii, importului, exportului, transportării, şi utilizării substanţelor/amestecurilor chimice potenţial toxice
